duminică, 21 noiembrie 2010

Tolkien & Metal

Fie ca vor unii sa recunoasca fie ca nu, seria lui JRR Tolkien, inceputa in 1937 cu Hobbitul, a reprezentat baza literaturii fantasy moderne si unul dintre cele mai citate, parodiate si luate ca exemplu romane scrise vreodata.

Poate ca dragonii, elegantii elfi sau ticalosii orci se potrivesc atat de bine cu riffurile violente de chitara sau cu ritmul dur al tobelor, sau poate ca pur si simplu ls nasterea unor muzicieni, ursitoarea (putin afumata, fara indoiala, de repeta aceeasi poveste la nesfarsit) le spune “TU vei fi influentat de Tolkien cand vei scrie muzica”, asta conteaza mai putin. Ceea ce e important, si in aceeasi masura evident, e faptul ca Tolkien si fantastica sa lume conduc degajat in topul celor mai mentionate romane in muzica rock/ metal.

Haideti sa incepem cu trupele care si-au inspirat chiar si numele din scrierile lui Tolkien. Numele suedezilor de la Amon Amarth este chiar cel al Muntelui din Minas Morgul, Mount Doom. (in Sindarina “amon” inseamna “munte” si “amarth”, “soarta”). De apreciat totusi faptul ca suedezii nu canta despre Middle Earth, ci despre vikingi. Lucrurile se leaga totusi pe undeva avand in vedere ca si Tolkien si-a inspirat scrierile din Edde (precum si din Kalevala, dar asta le apartine finlandezilor), mitologia scandinava fiind una din specializarile sale ca professor universitar.

Si proaspat-eliberatul Varg Vikernes si-a denumit “trupa” imprumutand un cuvant dintr-una din limbile imaginate de Tolkien. “Burzum” inseamna, in limba Mordorului, “intuneric”, cuvantul fiind chiar inscriptionat pe Inel ("…agh Burzum-ishi krimpatul" fiind traducerea ultimei parti a citatului -"…and in the darkness bind them"). Chiar si numele de scena al lui Varg- Count Grishnackh- e inspirat de numele unui orc din Mordor, Grishnákh. De altfel, pe siteul personal al lui Vikernes se gasesc niste eseuri mai degraba dubioase ce analizeaza intreaga serie, emitand truism dupa truism si aberatie dupa aberatie. Ca si Amon Amarth, si Varg manifesta un interes viu pentru intreagul panteon Nordic, ceea ce din pacate a dus la alte eseuri la fel de banale si de putin valoroase din punct de vedere literar. Singura concluzie care se merita trasa de aici e ca a fi fan Tolkien poate implica de multe ori si o afinitate pentru mitologia nordica.

De altfel Tolkien pare un preferat al trupelor de Black: printre trupele ce “practica” acest gen gasim Gorgoroth (Norvegia- numele fiind tot al unui loc din Mordor), Cirith Gorgor (din Olanda- numele e cel al trecatorii prin care se ajunge in Mordor), Isengard( proiect solo al bateristului de la Darkthrone si, in lumea tolkieniana, taramul tradatorului Saruman), si lista ar putea continua. Amuzant de observat e faptul ca toate numele fac referire la Sauron si la aliatii sai- deci la fortele raului.

Dar numele inspirate de personajele negative ale lui Tolkien nu sunt doar apanajul black-erilor: Morgoth, trupa de death din Germania, il amintesc prin numele lor pe Melkor, personajul negativ din Silmarillion (devenit Morgoth- “dusmanul negru al lumii” in sindarina- odata cu trecerea sa de partea raului) si, pentru o vreme, “maestrul” lui Sauron. Chiar si Cirith Ungol- trupa americana de heavy- par a fi mai degraba fani ai lui Sauron, desi sunt putin mai “cuminti” ca muzica decat colegii lor black-eri si death-eri.

Deocamdata ma opresc la cei care, probabil din atata respect si admiratie pentru Tolkien, si-au ales pana si numele din operele sale. Despre cei care canta despre acestea, pe data viitoare.

[articol publicat initial pe Rock Talk]

vineri, 19 noiembrie 2010

Lament of the Valkyrie

My name is Brynhild. I am a valkyrie, a maiden of Odin, sent to carry the victorious dead into the halls of Valhalla. I have disobeyed and into death-like sleep have I been sent by the Allfather. Long was my rest but then a hero came and fought the flames around me, finally ending my long sleep. A dragon-slayer was he and he pledged me his heart and sword. And I have loved him ever since. I, the cold maiden of the ice lands, had never felt love before, nor shall I again. It is he, my beloved, my Sigurd, that has my heart whole.

Amongst rivers of ice have I waited for his return, the sun to melt the cold away. But he went away and forgot me, as if I had never been. Another maiden lies now between his arms, taking that which was once mine. He has gone away from me never to come back, despite my faithful waiting for him. He has gone away and took all the joy in my heart. He has taken sun and warmth, comfort and safeness.

Who I am to judge him, you say? Who I am to still pledge my love to one that has banished me from his heart? I am a valkyrie, I am a chosen of Odin. I am a fighter and a redeemer. I am she who has never been defeated in combat by man or woman alike. But for now, when my mind drifts to my beloved Sigurd, I am only human...

joi, 18 noiembrie 2010

Vintage superb

In ultimele zile, pe motiv de insomnie cumplita plus plictiseala crunta la doua noaptea, am inceput sa ma uit pe Vintage Police si de acolo am inceput sa sar din link in link precum iepurasu’ (Playboy) din p..arty in party. Ei frate, si in decursul acestei minunate calatorii virtuale am observat niste chestii.

Majoritatea site-urilor de “vintage” sunt cam la fel de vintage ca bluza pe care mi-am luat-o saptamana trecuta de la H&M. Adica plua si prefectura. In spatele frumoasei denumiri de “vintage” se ascunde, in nepermis de multe cazuri, o invalmaseala de second hand, haine de la MiniPrix sau magazinul de 12 lei de la coltul blocului.

Eu inteleg acum ca e criza si ca toate domnisoarele posesoare de blog pseudovintage au nevoie de ceva ”banuti” (btw, numai pe mine ma scoate din sarite sa aud o pitzi zicand cuvantul asta??) in plus, ca, deh, te dau aia afara daca te duci in club imbracata la fel de mai multe ori, da’ asta nu inseamna ca trebuie sa macelaresti ideea de vintage si sa prostesti nestiutorii care, de cele mai multe ori sufocati de asemenea site-uri, au ajuns sa confunde vintage-ul si SH-ul.

Vintage nu inseamna hainele pe care le-a avut pitzi cea smechera sezonul trecut, dar nu ma chinui sa explic acum conceptul. Nu e nici locul, nici timpul si probabil sunt altii care se pricep mult mai bine ca mine (gen VintagePolice), desi stilul ma pasioneaza destul de tare si posed cateva articole de gen.

Ei, bine, trecand peste toate hainele de sezonu trecut pe care le gasesti dureros de des rebranduite ca vintage, pozate pe jos, pe pat, pe dulap, pe cearsaf, etc, uneori fara sa mai fi trecut inainte prin masina de spalat, ca deh, e scump, am mai observat un ”trend” care pe mine una ma scoate din sarite cam la fel de tare ca si denumirea unei bluze Mango de acu’ doi ani ”vintage”.

La toate pitzi-precupetele, ”bluzitzele ”(”bluzitzurile”?), “rochitzele” etc, etc, etc, sunt “Superbe”. Citez “rochita superba, doar 25 lei”. “bluzita superba, doar 40 lei” iar lista e practic interminabila, fiindca fiecare blog de genul asta gazduieste macar cate o superbitate de gen.

Pe langa faptul ca mai bine de trei sferturi din carpele respective numai frumoase nu sunt, faza asta cu superbimea mi se pare un fel de cioara laudandu-si puii. Ceea ce nu mi se pare chiar atat de anormal, adica, na, omu vrea sa-si vanda marfa, dar exista si alte cuvinte, in afara de etern-reiteratul „superb”. „De buna calitate” de exemplu, sau „din material bun”. Ma rog, nu ca ar fi adevarat, dar nici aia cu „superbul” nu e asa ca baga-v-ati superbitatea-n cu...tie sa v-o bagati!

marți, 16 noiembrie 2010

De p-aici

Stiam eu ce stiam cand am zis ca sper sa mai scriu pe aici dar ca nu cred. Asa a si fost de altfel. Da' stati linistiti. Traieste vaca. Se intoarce acasa intr-o luna. Mai isteata, mai umblata prin lume, mai inghetata (ba, p-aci ninge!), mai informata, mai.. iunie.

Asa, si cum ziceam, n-am mai scris nimic fiindca in general am avut altele de facut, gen jucat tot felu' de sporturi dubioase, inceput de invatat la chitara (au!), vazut filme, alea alea. Da' na, azi, ca tot ma apucai sa deschid panoul, zic sa ma apuc sa mai dau din gura.

Prin Suedia e frig. Da' frig vere. Ninge cam la doua zile, altfel ploua. Am facut un om de zapada. In noiembrie. Si na, asta ma aduce la ceea ce vroiam sa zic. Fratilor, cum mai plec eu d-aci? Asta e coltisorul meu de natura, locu' in care ma pot plimba singura la doua noaptea prin padure fara sa-mi fie frica, locul in care pot sa visez. Locul in care pot sa scriu. Si mai am o luna...

I wish...

I wish there was some other way to tell you. I wish I could do it so that it does not break your heart. I wish I could say that which you want me to. I wish I could be the way you wanted me to be.

I wish I could feel the way you wanted me to feel. I wish I could feel the same way you do. I wish I could answer to everything you gave me this evening. I wish I could say something half as nice as that which you played for me.

I wish I could see you happy. I wish I could be the one that made you happy. I wish I could tell you why I said no. I wish you knew