Deşi am spus în articolul
ăsta că n-o să mai merg la niciun concert in 2011, m-am răzgândit repede
când am primit invitaţia la concertul pe care
Monarchy aveau să-l ţină în Coyote Club, alături de
Redox şi
Shifting Sands, (cu ocazia lansării single-ului
Hysteria).
Aseară, pe la 18 30, am ajuns în club, tocmai când Monarchy făceau soundcheck. Ne-am aşezat la masă, la o bere (că berea-i frate cu roacăru’, cum zicea un prieten) şi am aşteptat. A urmat soundcheckul celor de la Shifting Sands, timp în care s-a dus şi a doua sticlă de Heineken, iar apoi a început concertul celor de la Redox.
De Redox am auzit prima oară în vară, când au cântat în Underworld, tot cu Monarchy, pe 21 iulie, dar cum n-am putut să ajung la concert atunci, încă nu-i văzusem live şi deci nu-mi formasem o părere foarte precisă (deşi din înregistrări suna chiar bine).
Ei bine, mie una Redox mi-au plăcut. Mult. Se vede că sunt o trupă tânără, cu chef de cântat şi pasiune pentru asta, pentru că pe scenă se descurcă bine, şi după părerea mea ar fi putut foarte bine să cânte chiar înainte de Monarchy, pentru că stilurile lor muzicale sunt complementare şi ar fi dat o senzaţie de continuitate.
Înfiinţată în 2007, trupa a trecut prin câteva schimbări de componenţă până a ajuns la formula actuală, care merge foarte bine de altfel. Vocalul, Ionuţ Boholţeanu, venit nu demult în trupă, pare să se fi integrat perfect, vocea sa completându-se de minune cu cea a solistei (Bianca Marinescu).
După câteva urări de zile de naştere, dedicaţii (dintre care una pentru un anumit şef nu tocmai drăguţ, din ce mi-am dat seama- piesa se numea Torture), Redox au încheiat concertul în aplauzele publicului care începuse să se strângă binişor. Din ce-am auzit, trupa va concerta din nou în ianuarie, lucru pe care eu îl aştept cu nerăbdare.
După pauză, au urcat pe scenă Shifting Sands, o trupă destul de nouă din ce am înţeles (pe pagina lor de Facebook spun că s-au lansat în mai 2011). Din cauza unor probleme “administrative” mi-am petrecut majoritatea concertului lor pe afară, dând telefoane pentru a rezolva o problemă care n-ar fi trebuit să ţină de mine (pentru că, nu-i aşa, asta e ce-ţi doreşti să faci duminică seara la ora 9?), aşa că singura piesă pe care am ascultat-o cap-coadă a fost ultima, cover după Hurt de la Nine Inch Nails. Acum, nu toată lumea e Johnny Cash, să facă melodia aia să sune mai bine decât originalul, dar nu pot spune că varianta asta m-a convins în vreun fel, ba dimpotrivă. Mnoh, poate data viitoare.
Încă o pauză, şi au apărut Monarchy, care de altfel sunt foarte aproape de lansarea primului lor album, Feeding the Beast, de pe care e şi actualul single, Hysteria, melodie cu care au şi început concertul de altfel.
Pe Monarchy i-am mai văzut de 3 ori aşa că ştiam în mare la ce să mă aştept, dar parcă de fiecare dată când merg la un concert de-al lor, sunt plăcut surprinsă de încă ceva, ceea ce s-a întâmplat şi aseară. Cu un baterist nou, Hertz (Herman Heidel, fostul baterist al celor de la Magica), cei de la Monarchy au arătat încă odată că fac muzică din pasiune, şi că se simt bine pe scenă, în faţa celor veniţi să-i asculte. Hertz pare să se fi integrat fără probleme, de altfel, aducând un stil ceva mai agresiv, mai energic, ceea ce nu e în niciun caz ceva rău pentru o trupă precum Monarchy.
Trecând prin Earthquake, Feeding the Beast, Rise and Fall, balada Endless Journey (piesa mea favorită dintre ale lor, de altfel), etc, Monarchy şi-au captivat publicul piesă cu piesă, aşa că la un moment dat se umpluse sala de plete rotitoare. Ultima piesă înainte de bis, Tribute, este dedicată tuturor trupelor care i-au influenţat vreodată, lucru menţionat şi de solistul Dragoş Creţu. “Vă plac Metallica?” ne-a întrebat el. Publicul a cam ezitat, ceea ce l-a determinat să ne întrebe din nou acelaşi lucru. Reacţia a fost aceeaşi. “Nu după Lulu” îmi trece prin minte. “Iron Maiden?” Oooh, da. “Dream Theater?”.Yes please.
Aşa cum am mai spus de câteva ori, mie una Monarchy îmi plac pentru că aduc ceva nou pe scena metal din România, pentru că nu “se joacă” de-a muzica şi pentru că par hotărâţi să ajungă departe, lucru care, în mod normal, ar trebui să se întâmple fără prea multe piedici.
Eu una m-am distrat pe cinste aseară (mărturie stând faptul ca de vreo două ore mi-a rămas complet înţepenit gâtul, precum şi faptul că am răguşit de la atâta cântat), şi îmi propun să repet experienţa cu prima ocazie.
Cât despre Hysteria, pe care au cântat-o din nou la bis, e o piesă bună, în tradiţia “energy metal” pe care şi-o asumă Monarchy, şi potrivită ca prim single pentru viitorul album. Albumul, intitulat Feeding the Beast, va fi lansat, se pare, prin februarie, ceea ce va însemna, sper, un nou concert. Keep you posted.
Setlist
Redox:
Intro (Hyper)
REDOX
Thrash my soul
Hardcore
7 Minutes
Lies
Cycle
Torture
Setlist
Monarchy
Hysteria
Soul Capture
Soul Insanity
Feeding the beast
Rise and Fall
Earthquake
Endless Journey
At the world`s end
Tribute
Bis: Hysteria
