In ultimele zile, pe motiv de insomnie cumplita plus plictiseala crunta la doua noaptea, am inceput sa ma uit pe Vintage Police si de acolo am inceput sa sar din link in link precum iepurasu’ (Playboy) din p..arty in party. Ei frate, si in decursul acestei minunate calatorii virtuale am observat niste chestii.
Majoritatea site-urilor de “vintage” sunt cam la fel de vintage ca bluza pe care mi-am luat-o saptamana trecuta de la H&M. Adica plua si prefectura. In spatele frumoasei denumiri de “vintage” se ascunde, in nepermis de multe cazuri, o invalmaseala de second hand, haine de la MiniPrix sau magazinul de 12 lei de la coltul blocului.
Eu inteleg acum ca e criza si ca toate domnisoarele posesoare de blog pseudovintage au nevoie de ceva ”banuti” (btw, numai pe mine ma scoate din sarite sa aud o pitzi zicand cuvantul asta??) in plus, ca, deh, te dau aia afara daca te duci in club imbracata la fel de mai multe ori, da’ asta nu inseamna ca trebuie sa macelaresti ideea de vintage si sa prostesti nestiutorii care, de cele mai multe ori sufocati de asemenea site-uri, au ajuns sa confunde vintage-ul si SH-ul.
Vintage nu inseamna hainele pe care le-a avut pitzi cea smechera sezonul trecut, dar nu ma chinui sa explic acum conceptul. Nu e nici locul, nici timpul si probabil sunt altii care se pricep mult mai bine ca mine (gen VintagePolice), desi stilul ma pasioneaza destul de tare si posed cateva articole de gen.
Ei, bine, trecand peste toate hainele de sezonu trecut pe care le gasesti dureros de des rebranduite ca vintage, pozate pe jos, pe pat, pe dulap, pe cearsaf, etc, uneori fara sa mai fi trecut inainte prin masina de spalat, ca deh, e scump, am mai observat un ”trend” care pe mine una ma scoate din sarite cam la fel de tare ca si denumirea unei bluze Mango de acu’ doi ani ”vintage”.
La toate pitzi-precupetele, ”bluzitzele ”(”bluzitzurile”?), “rochitzele” etc, etc, etc, sunt “Superbe”. Citez “rochita superba, doar 25 lei”. “bluzita superba, doar 40 lei” iar lista e practic interminabila, fiindca fiecare blog de genul asta gazduieste macar cate o superbitate de gen.
Pe langa faptul ca mai bine de trei sferturi din carpele respective numai frumoase nu sunt, faza asta cu superbimea mi se pare un fel de cioara laudandu-si puii. Ceea ce nu mi se pare chiar atat de anormal, adica, na, omu vrea sa-si vanda marfa, dar exista si alte cuvinte, in afara de etern-reiteratul „superb”. „De buna calitate” de exemplu, sau „din material bun”. Ma rog, nu ca ar fi adevarat, dar nici aia cu „superbul” nu e asa ca baga-v-ati superbitatea-n cu...tie sa v-o bagati!
Majoritatea site-urilor de “vintage” sunt cam la fel de vintage ca bluza pe care mi-am luat-o saptamana trecuta de la H&M. Adica plua si prefectura. In spatele frumoasei denumiri de “vintage” se ascunde, in nepermis de multe cazuri, o invalmaseala de second hand, haine de la MiniPrix sau magazinul de 12 lei de la coltul blocului.
Eu inteleg acum ca e criza si ca toate domnisoarele posesoare de blog pseudovintage au nevoie de ceva ”banuti” (btw, numai pe mine ma scoate din sarite sa aud o pitzi zicand cuvantul asta??) in plus, ca, deh, te dau aia afara daca te duci in club imbracata la fel de mai multe ori, da’ asta nu inseamna ca trebuie sa macelaresti ideea de vintage si sa prostesti nestiutorii care, de cele mai multe ori sufocati de asemenea site-uri, au ajuns sa confunde vintage-ul si SH-ul.
Vintage nu inseamna hainele pe care le-a avut pitzi cea smechera sezonul trecut, dar nu ma chinui sa explic acum conceptul. Nu e nici locul, nici timpul si probabil sunt altii care se pricep mult mai bine ca mine (gen VintagePolice), desi stilul ma pasioneaza destul de tare si posed cateva articole de gen.
Ei, bine, trecand peste toate hainele de sezonu trecut pe care le gasesti dureros de des rebranduite ca vintage, pozate pe jos, pe pat, pe dulap, pe cearsaf, etc, uneori fara sa mai fi trecut inainte prin masina de spalat, ca deh, e scump, am mai observat un ”trend” care pe mine una ma scoate din sarite cam la fel de tare ca si denumirea unei bluze Mango de acu’ doi ani ”vintage”.
La toate pitzi-precupetele, ”bluzitzele ”(”bluzitzurile”?), “rochitzele” etc, etc, etc, sunt “Superbe”. Citez “rochita superba, doar 25 lei”. “bluzita superba, doar 40 lei” iar lista e practic interminabila, fiindca fiecare blog de genul asta gazduieste macar cate o superbitate de gen.
Pe langa faptul ca mai bine de trei sferturi din carpele respective numai frumoase nu sunt, faza asta cu superbimea mi se pare un fel de cioara laudandu-si puii. Ceea ce nu mi se pare chiar atat de anormal, adica, na, omu vrea sa-si vanda marfa, dar exista si alte cuvinte, in afara de etern-reiteratul „superb”. „De buna calitate” de exemplu, sau „din material bun”. Ma rog, nu ca ar fi adevarat, dar nici aia cu „superbul” nu e asa ca baga-v-ati superbitatea-n cu...tie sa v-o bagati!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu