miercuri, 27 aprilie 2011

And if it's real, well I don't want to know...

Hey, you. Hey. Remember me? I'm the one who used to be your best friend, remember? I'm the one you used to spend every free moment with, sharing the same world, the same happy little thing, and with those the sad ones too. I'm the one you used to share your secrets with, and they never got past me. 

I'm the one you used to ask for advice, and the one who spent sleepless nights trying to make things easier for you. I'm the one you used to be a shoulder to cry on for, the one who so happily used to turn to you and share her thoughts and feelings. 

I'm the one you spent hours and hours in parks, museums, bookstores with, and every moment was filled with an endless discovery of one another's minds, and their thoughts, in an innocent, fruitful scholars' exchange, unintended but as enriching nonetheless. 

I'm the one you went to concerts with and shared impressions of books, films and any and every interesting, pleasant little thing you knew I'd like. I'm the one who considered you the brother she never had. 

I'm the one who still misses all those moments. I'm the one who feels empty without them. Goodbye.

duminică, 17 aprilie 2011

Foc,Satana si chestia cu florile...




M-am gandit sa fiu in ton cu sarbatoarea.Pentru o agnostica nu  stiu daca sunt in masura sa judec datinile romanesti.Dar am oameni la care tin si pentru ei ma straduiesc sa ma interesez de conventiile religioase.Si trebuie sa recunosc,imi face placere sa vanez cadouri.Ziua a inceput normal.Dimineata,soare,pasarele ciripind,noxe plutitoare…

Ajung la ora 9 in statia de metrou.M-am gandit ca ajung la timp.Insa cum stau eu in primal vagon vad un nor cenusiu plutind deasupra mea.

-Iisus,tu esti?

Imi frec ochii,probabil e de la lipsa de somn.Probabil e de la Cola.Poate imi pierd mintile.Miros de ars.Miros de monoxid de carbon.
Ciudat insa,nici urma de flacara albastra sau violet.Oricum,precauta din fire,am zis sa nu stau pana dau de flacari.Cobor cu restul calatorilor la Lujerului.

Un om vine la mine si ma scutura din umeri si imi zice ” Era sa murim,ce miracol,tocmai azi…”


Restul nu pareau foarte afectati.Soarta e impotriva mea,uite,vreau sa fac un cadou si nu ma lasa.Ajung pe la Universitate si un card de pitipoance imi blocheaza drumul.Stateau in fata salii dalles ,era nu stiu ce expozitie de bijuterii contemporane.

O fi reducere la crucifixe cu piatra Swarovski?Tare as rastigni cateva cre(s)tine.

Ajung in fata unei biserici catolice din zona.Acolo,un preot deschidea geamurile unui panou ca sa schimbe anunturile/fluturasii.Loc de publicitate,caci Dumnezeu ne iubeste pe toti,in mod egal,nu conteaza tarifele standard pentru nunti,inmormantari si botezuri.Nu conteaza ,nu exista discriminare,nici daca ai plete ca Iisus ,chiar daca preotul le spune parintilor ca tu esti o satanista fiindca asculti muzica lu׳ Satan,rock.Chiar daca preotul refuza sa oficieze o inmormantare fara a primi in avans o anume suma de bani,dar haideti sa nu ne abatem de la subiect(preotul in cauza)
Ce mi-a atras atentia?Preotul care schimba afisele avea audienta.Cu mic,cu mare familiile stranse in jurul lui il incurajau.E greu probabil sa schimbi afisele.Sunt sigura ca acele familii contribuie la bunastarea…bisericii.
Ocupau tot trotuarul si fiind un bulevard principal nu ma simteam indeajuns de martira cat sa merg pe strada,eventual sa fiu calcata de un cocalar in cine stie ce masina de fite ,cladita special pentru gropile erm drumurile noastre .Asa ca am trecut prin multime,dorindu-mi pentru o clipa sa fiu Moise sa am cale libera cu  simplu pocnet de…erm toiag.
Dar nu am avut nimic azi la mine,nici macar tupeu sau forta (am vrut sa zic nesimtire)si intre timp am constatat cu stupoare ca una din familii isi adusese si potaia.DE CE?DE CE?O spovedanie ar fi fost interesanta .Tanti Mita si potaia Fifi in confesional...sa revenim!
Ca-n nuvelele lui Caragiale,jivina blanoasa a sarit cu labele pe mine si mi-a lasat un hai-cinci pe palton.Am oftat si mi-am vazut de drum.Dracu m-a pus sa circul pe trotuar,ca oamenii normali.

Toata forfota asta m-a obosit ,asa ca am decis sa ma asez pe o banca de fier forjat din fata TNB-ului.Aveam in fata un rahat agatator(am vrut sa zic opera de arta).Cat de beat(inspirat) sa fii sa vii cu o asemenea idee si sa o arunci (postezi) in fata teatrului national?

Un om vine la mine.Cum sunt politicoasa din fire,imi scot castile din urechi si vreau sa-l ascult.Mi-a zis ca nu a mancat de trei zile.Ochii ii erau inlacrimatiAveam un sándwich la mine.Il scot ,se uita mirat apoi imi da tare peste mana si imi cade mancarea pe jos.As fi vrut sa am tupeu sa va zic ca m-a mirat bruta*gestul*.
Nu am fost surprinsa.Regret ca a plecat injurand.Probabil ochii ii erau inlacrimati fiindca nu mai bause o potiune magica de la un birt infect gen ”Una mica la Georgica”.
Insa in naivitatea mea am vrut sa-l ajut.Iau un servetel,culeg sandwichul de pe jos,gasesc un caine…si asta a fost fapta mea buna pe ziua de azi (vedeti?Mai ziceati ca-s rea)
A apreciat.Insa a tresarit cand m-a vazut si a dat sa se ascunda.Sunt curioasa de ce,oare cati oameni inaintea mea au dat in el?
Si urmeaza acum partea mea favorita,coiosii sa ma arate cu degetul fiindca probabil din cauza mea sunt nu stiu cati maidanezi pe strada.Da,okay,nu e normal sa iti fie frica noaptea de haite de caini,dar nici nu pot sa fiu de acord cu uciderea lor.De sterilizare nu ati auzit,nu?Sau luati exemplu de la alte tari…de fapt ce zic eu aici?Vorbesc degeaba,am deviat de la subiect…

Dau sa plec si niste pici arunca cu pietre mici *alea de langa banci* in mine.Oftez.Imi scot iarasi castile din urechi,imi suflec manecile,imi dau ochii peste cap,incep sa tremur de parca as avea  o convulsie,copiii inlemnesc si pe o voce groasa spun:

Satana o sa va manance sufletele!Ha,ha,ha!

S-au dus tipand  spre parintii care faceau fotografii la rahaturile(statuile) din fata teatrului si eu o zbughesc ca parca nu am chef de scandal.

Ma indrept spre Cismigiu pentru targul de Pasti.Horcai.Incep alergiile de sezon,nu-i asa ca-i minunata primavara?

O femeie statea pe trotuar.Avea o bluza gri,sclipicioasa,imi aducea aminte intr-un mod ciudad de era disco.Am observat niste trasaturi frumoase ,insa pana sa arunc o privire mai de aproape,vad cum un recipient gol se indreapta in directia mea.Ma feresc ,iar la picioarele mele sta un fel de sticluta de plastic cu capac rosu,avea o eticheta alba,nemazgalita lipita stangaci pe centru.Imi aducea aminte de laboratoarele de chimie,ceva imi spunea ca nu vreau sa stiu…nu sunt in masura sa investighez…

Intru in parc.Evadez din nebunia orasului.Pasesc intr-o alta lume.Mereu mi-au placut lucrurile traditionale romanesti.De la Radauti la Campulung Moldovenesc diverse obiecte handmade*credeati ca am sa zic handjob,right?* imi faceau cu ochiul *da,am radacini moldovenesti,I will be subjective*
Am plecat falita,dar multumita.

Insa brusc simt miros de baliga.Ma uit pe talpa stanga-nimic.Ma uit pe talpa dreapta-nimic.
Imi vad de drum,poate mi s-a parut.
Insa ca-n reclama Taft,mirosul persista…

Aud un sunet oarecum familiar ,ma intorc brusc si ma lovesc usor de botul unui cal.

Ma dau repede din calea animalului*care cred ca era mai speriat decat mine* si ma gandesc pe unde pot circula fara sa imi cada un asteroid in cap,fara sa ma pupe calul,fara sa primesc pietre sau recipiente dubioase in fata,fara caini cu labe murdare,fara pitipoance….aaaaaaaaaa!

Apoi,prin parcul Izvor un nene chelios cu tricou rosu(un fel de punkist wannabe,dar fara anarhie sau droguri) arata cu degetele aratatoare spre cer si-mi tipa in cap ”fii pregatita,vine comunismul”

Apocalipsa prostilor,poate…

Ajung in fata casei,imi mut plasele pline cu cadouri de pe o mana pe cealalta si ma opresc o clipa ca sa aud claxonul unei masini (da,tot pe trotuar eram).
Nu era orice fel de  masina,era un dric…Mare,fancy,impunator,cu flori pe de-o parte si alta a masinii,cu spatiu regal in spate…

Mda.

Dar era o economisire de timp,nu?Daca ma lovea,scapau de cateva etape…


Si stau si ma intreb,tu ce fel de nebun esti de Rusalii?O categorie mai aparte,sau all of the above?

Uneori,ca azi de exemplu,eu ma simt the odd one out.



Ierbivori Fericiti!

Si p.s : unde-s iepurii?Nu aduceti anul asta iepuri la targ?Nu chinuiti alte animale?Nu de alta, dar mi s-a facut foame…si-am auzit ca iepurii rumeniti si imbibati in vin sunt foarte buni…se poarta!E cool…

luni, 11 aprilie 2011

Iisusul meu e mai misto decat al tau

Nu cred sa fie prea multi romani care sa n-aiba macar un "ceva"- carte, film, ce-o fi, din colectiile Adevarul. Adevarul care, de altfel, face aici o chestie absolut laudabila- trebuie sa recunosti ca uneori dai pentru o carte (de-adevarizata, adica) mai mult decat s-ar merita ea-n vecii vecilor, mai ales cu explozia e-book-urilor (si-a pirateriei aferente!)- si nu toata lumea-si permite sa dai 40+ lei pe o carte pe care-o poti lua la fel de bine cu 13.

Cu toate astea, uneori pana si Adevarul, acesti salvatori ai culturii romanesti, acesti cruciati ai civilizatiei, o mai nimeresc uneori pe langa. Nu mai pun la socoteala includerea "Totul despre Eva" in colectia Marilyn Monroe- MM apare putin si neremarcabil intr-un film in care Bette Davis e colosala- asta mai treaca-mearga.

Ceea ce m-a amuzat teribil, azi-dimineata, in timp ce-mi hraneam elitismul aparent pe site-ul Dilema Veche, a fost un banner al Adevarul care facea reclama la noua lor colectie de DVD-uri, care - normal, doar se-apropie perioada!- contine filme despre Iisus (mai ales despre rastagnire si inviere, ca deh, tre' sa aiba si romanu' un motiv de bucurie pentru care sa se imbuibe cu drob, pasca si oua cat pentr-o indigestie de toata frumusetea). 

Ei, iertand aici orice samanta de decizie strategica de marketing- ca doar n-o fi sa pui filme despre Inviere de Craciun!- ce m-a amuzat teribil a fost titlul "cele mai vizionate filme cu Iisus" de parca asta ar fi morala povestii- cine a avut cei mai multi spectatori, dornici sa vada pe marele/ micul ecran cum I se bat piroane-n palme si cum Ii sar stropi de sange de la biciuiri, in timp ce Maria (c-o fi ea Maia Morgenstern sau nu) plange indurerata alaturi. Da, asta e ideea principala a intregii chestii: cine a preferat sa-L vada pe Iisus jucat de Robert Powell, cui i-a placut mai mult masa de carne zdrobita care parea sa fie fata lui Jim Caviezel sau cine a fost, in opinia publicului, un Mantuitor mai convingator. Da, asta e ideea de baza a sarbatorii.

sâmbătă, 9 aprilie 2011

I've come to soak my sorrow in halo black

Sometimes, there is such a thing as love at the first sight. Sometimes, the moment you see that one thing, you know it. You know it is the part of your soul you had considered long lost and never thought you'd find once more. 

I only met her yesterday, when the day began to shift into evening, but in my mind she's always been like this, yet less perfect than when I first set my eyes on her. Her jet black color reflects that of my soul. Her shape is the one my hands recognized, ever since first touching her, although it had never met it before. 

She is the love of my life, I can tell. She soothes my soul, when I need her most. Her name is Luna.

marți, 5 aprilie 2011

Plimbare in Europa 1.0 - Budapesta

Niciodata nu am inteles ceva anume: cum sa nu existe un loc de unde sa cumperi harta orasului (mai ales cand e vorba de unul mare) atunci cand cobori intr-o gara?
Dracusorul aici de fata s-a plimbat pe o raza de 1 km in jurul garii din Budapesta si nu a gasit o amarata de harta. Si, ca si cum asta nu ar fi indeajuns, mai e o chestie pe care nu o inteleg. Cum sa angajezi la gara (atat la ghiseu, cat si la magazinasele din jur) pe cineva care nu vorbeste engleza? (din nou, ma refer  la acelasi oras mare, care are trenuri spre Viena, Zagreb, Graz, Bratislava etc.)

Ca sa imi intelegeti supararea: am intrebat de harta orasului, si mi se tot faceau semne afirmative, spun ca vreau una, si nenea imi intinde o carte cu istoria orasului. Ca sa ma fac mai bine inteleasa, scot harta cu Europa, i-o arat si ii zic "Budapest". Tot incerca asta vreun minut sau 2 pana sa isi dea seama ce vreau si sa-mi zica cum ca nu are asa ceva. (acelasi lucru s-a intamplat si in celelalte locuri in care am intrebat, numai ca s-a scos faza cu cartea)

Apoi, fiind pe drumuri de ceva vreme, evident ca ma pocneste foamea. Dau sa-mi cumpar un corn: evident, tot din gara. Pai cum sa va spun ca respectiva de acolo nu stia o boaba de engleza. i-am aratat prin semne ce vreau, in sfarsit se prinde. apoi da-i sa platesti.. pai cucoana nu vroia sa-mi dea pe Euro (desi in teorie se poate plati asa in Ungaria) pentru ca habar nu avea cat inseamna.

Sa nu uitam si momentul cand am coborat la metrou, hotarata sa pornesc spre gara. Si ce sa vezi? Metroul circula (ora 5:30), dar nu era nimeni la ghiseu pana la ora 6:00 ca sa vanda bilete. Asa ca evident am asteptat jumatate de ora, doar ca sa mi se spuna "nu acceptam euro".

Ma lamureste si pe mine cineva? Se poate plati sau nu cu euro in Ungaria? Si daca nu ai de unde lua bilete pentru ca sistemul de transport e dezvoltat de un inapt, poti merge si fara?

Saddle my horse, as I drink my last ale

... I've been standing in front of an empty page for hours now, maybe since 10 in the morning (it's 4 PM now) and I still can't find my words. This morning I got a very sad news. Scott Columbus is no longer amongst us. Six hours later and a part of me still refuses to believe it.


I grew up into the person I am today listening to Manowar. The story is somewhere here on this blog and if you speak Romanian and want to read it, there's a search button somewhere on the right. But I diverge. Scott Columbus is no more. I try to make myself believe, but a part of me refuses. He was one of the Immortals, one of the "kings of metal". He shouldn't have been allowed to die.


Despite Joey firing him in 2008, his importance in Manowar is still overwhelming. I myself consider him the best drummer Manowar's ever had, having both Rhino's raw power but also a very special technique of his own, which made him into a great musician. Although I've seen Manowar live twice, he had already left the band by then and I never got to enjoy his talent live.


Please, please, excuse my babbling. I am still too shocked. RIP Scott.